|
2.1. Introducere
Proiectul MOTIVE urmăreşte să fundamenteze strategii de adaptare a practicilor de gestionare a pădurilor la manifestarea unor obiective sociale multiple şi sub presiunea schimbărilor de mediu globale.
Pădurile reprezintă un element crucial atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru condiţiile de viaţă ale omului. Ele stabilizează suprafaţa solului, previn eroziunile şi joacă un rol esenţial în gestionarea resurselor de apă la nivel local, influenţând climatul şi calitatea aerului. Nu în ultimul rând reprezintă o resursă importantă pentru economia regională (producţia de lemn, recreare, turism) şi un important patrimoniu cultural şi social pentru activităţile umane de la nivel local şi regional. Pădurile asigură habitatele pentru numeroase specii de plante şi animale având un rol deosebit în asigurarea biodiversităţii pe spaţii largi în Europa.
Schimbările climatice modificările cererii sociale pentru bunuri şi servicii ce au ca bază de pornire pădurea pun o presiune suplimentară asupra gestionării resursei forestiere. Deciziile recente ale liderilor guvernelor europene de a creşte ponderea energiei regenerabile la 20% până în 2020 e de aşteptat să conducă la creşterea puternică a cererii de biomasă pentru generarea de bio-energie. Această creştere a cererii va conduce la intensificarea competiţiei pentru resurse între industria forestieră, sectorul energetic şi cel de conservare a naturii, luat în ansamblu cu funcţiile protective şi de servicii (incluzând biodiversitatea, protecţia pentru pagube naturale, estetica peisajului, recreaţia şi turismul).
Schimbările climatice vor afecta pădurile semnificativ în viitor. Perioadele de secetă extremă din anul 2003 (Ciais et al. 2005), seriile de furtuni devastatoare (Europa Centrală 1990, Franţa, 1999, Slovacia 2004, Suedia 2005, Europa Centrală 2007) şi incendiile puternice (Portugalia, 2003, Grecia, 2007), schimbările produse în zonele cu altitudini înalte, unde au apărut frecvente atacuri de gândaci de scoarţă (Krehan şi Steyrer 2004) şi schimbările la nivel latitudinal a agenţilor biotici perturbatori (Battisti et al. 2005) sunt doar câteva dintre primele semnale de avertizare a schimbărilor, ce pe viitor pot creşte ca intensitate (Tebaldi et al., 2006). În acest context, dezvoltarea de strategii de management adaptate la schimbările climatice reprezintă o provocare pentru managementul sustenabil a resurselor în Europa cât şi pe glob. În străinătate există numeroase studii care arată cum ar putea evolua pădurea în condiţiile unor scenarii diferite de schimbări posibile datorate climatului sau opţiunilor sociale de gestionare a pădurilor; pe lângă necesitatea de a reuni aceste modele diferite pentru a apărea o omogenizare a scenariilor prevăzute la nivel europeanm apare şi necesitatea includerii unor studii de caz cât mai reprezentative pentru Europa pentru a surprindre condiţii diverse de funcţionare a ecosistemului forestier. În România, deşi s-au avansat diverse ipoteze asupra existenţei sau nu a unor schimbări climatice şi a unor posibile efecte asupra ecosistemului forestier şi există studii care ar putea ajuta o astfel de direcţie de cercetare (studii dendrocronologice în curs, inventar forestier naţional în curs) nu există o masă critică de rezultate de cercetare care să permită deducerea unor baze de plecare specifice cercetării româneşti.
În acest context, proiectul de cercetare se încadrează în axa prioritară de cercetare Mediu, contribuind cu informaţii utile în domeniul Protecţia şi reconstrucţia ecologică a zonelor critice şi conservarea ariilor protejate. Proiectul va aduce informaţii cu privire la vulnerabilitatea unor ecosisteme forestiere la schimbări ale regimului de temperatură şi precipitaţii, dar mai ales cu privire la diferite oportunităţi de modificare a gestionării pădurilor pentru a minimiza efectul schimbărilor climatice. Pe de altă parte, proiectul MOTIVE va furniza gestionarilor de păduri din România informaţii utile cu privire la opţiunile de adaptare a managementului forestier la creşterea interesului social faţă de conservarea biodiversităţii.
Bibliografie reprezentativă:
Battisti, A., Stastny, M., Netherer, S., Robinet, C., Schopf, A., Roques, A., S., L., 2005. Expansion of geographic range in the pine processionary moth caused by increased winter temperatures. Ecol. Appl. 15, 2084-2096.
Ciais, P., Reichstein, M., Viovy, N., Granier, A., Ogee, J., Allard, V., Aubinet, M., Buchmann, N., Bernhofer, C., Carrara, A., Chevallier, F., De Noblet, N., Friend, A.D., Friedlingstein, P., Grunwald, T., Heinesch, B., Keronen, P., Knohl, A., Krinner, G., Loustau, D., Manca, G., Matteucci, G., Miglietta, F., Ourcival, J.M., Papale, D., Pilegaard, K., Rambal, S., Seufert, G., Soussana, J.F., Sanz, M.J., Schulze, E.D., Vesala, T., Valentini, R., 2005. Europe-wide reduction in primary productivity caused by the heat and drought in 2003. Nature 437, 529-533.
Krehan, H., Steyrer, G., 2004. Borkenkäferkalamität 2003. In, Forstschutz aktuell Bundesamt und Forschungszentrum für Wald (BFW), , pp. 10-12.
Lexer, M.J., K. Hönninger, H. Scheifinger, Ch. Matulla, N. Groll, H. Kromp-Kolb, K. Schadauer, F. Starlinger and M. Englisch. 2002. The sensitivity of Austrian forests to scenarios of climatic change: a large-scale risk assessment based on a modified gap model and forest inventory data . Forest Ecology and Management. 162:53-72.
Lindner, M., 2000. Developing adaptive forest management strategies to cope with climate change. Tree Physiology 20, 299-307.
Maracchi, G., Sirotenko, O., Bindi, M., 2005. Impacts of Present and Future Climate Variability on Agriculture and Forestry in the Temperate Regions: Europe. Climatic Change 70, 117-135
Tebaldi, C., Hayhoe, K., Arblaster, J.M., G.A., M., 2006. Going to the Extremes: An Intercomparison of Model-Simulated Historical and Future Changes in Extreme Events. Climatic Change 79, 185-211.
Thorsen, B. J., and F. Helles (1998): Optimal Stand Management under Risk of Sudden Destruction, Forest Ecology and Management, 108, 287-299.
2.2. Necesitatea cooperării pentru realizarea acestui proiect
Pădurile Europei sunt foarte diverse, în fiecare regiune existând diferite specii reprezentative de arbori, condiţii ecologice, diverse obiective de gestionare, riscuri, cereri diverse de produse şi servicii pentru societate. Prin urmare este necesară evaluarea vulnerabilităţii pădurilor la schimbările climatice în condiţiile strategiilor de management actuale şi este esenţial a se dezvolta strategii de dezvoltare adaptabile în diferite zone din diferite regiuni ale Europei. Pentru aceasta, un număr de 20 de partneri vor contribui la studiul strategiilor posibile de gestionare forestieră adaptată schimbărilor cliamtice.
Cercetarea este organizată in cinci grupuri tematice. Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava participă ca şi partener cu nr. 11 în proiect şi ca singur partener din România la grupurile de lucru 2 (WP2) care se ocupă de identificarea direcţiilor de schimbare în gestionarea pădurilor în Europa; la grupul de lucru 3 (WP3) care, prin studiile de caz regionale urmează să surprindă o mare varietate de situaţii la nivel european şi la grupul de lucru 7 (WP7) Diseminare şi relaţii publice.
2.3. Desfăşurarea în timp a proiectului şi rezultatele estimate
Obiectivul final al proiectului MOTIVE este de a oferi direcţii, date şi mijloace pentru a îmbunătăţi modul de elaborare a politicilor forestiere şi de a oferi posibilitatea de adaptare a gestionării pădurilor în raport cu schimbările climatice rapide şi schimbarea sistemelor de utilizare a resursei forestiere.
În vederea atingerii acestui obiectiv, proiectul MOTIVE este structurat în şase pachete de lucru (WG), completate cu un pachet de lucru centrat pe management (WG1):
- WG 2: Tendinţele de bază şi posibile orientări viitoare pentru UE ;
- WG 3: Dezvoltarea unor modele îmbunătăţite pentru managementul forestier adaptat ;
- WG 4: Testarea şi evaluarea opţiunilor de management şi a riscurilor ;
- WG 5: Evaluarea şi selectarea celor mai bune strategii de management forestier adaptat ;
- WG 6: Îmbunătăţirea suportului decizional ;
- WG7: Interacţiuni între factorii interesaţi şi factorii de decizie. Diseminarea rezultatelor.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului MOTIVE va fi setul de instrumente pentru un management forestier adaptat schimbărilor globale sub forma unui ghid de gestionare a pădurilor. Setul de instrumente consistă în metode actualizate de planificare şi luarea deciziilor în gestionarea pădurilor şi este supus discuţiei şi ameliorării prin consultarea directă a factorilor interesaţi (gestionarii de păduri, specialişti din administraţiile silvice de stat sau private).
Rolul principal al USV este de a contribui la trei din cele şapte grupuri de lucru: Grupul de lucru 2 - Vectori ai schimbării, Grupul de lucru 3 – Studiul de caz, și Grupul de lucru 7 – Activități de diseminare.
În primul rând, USV contribuie prin analiza factorilor sociali, politici şi economici ai schimbării la elaborarea unor valori de input socio-economic în modelizarea gestionării resurselor forestiere. Analiza vectorilor schimbării este structurată în două mari etape, una cuprinzând analiza documentelor politice europene şi naţionale cu impact asupra gestionării resurselor forestiere şi cea de-a doua orientată pe studiile de caz. În a doua etapă, se vor identifica în funcţie de datele de inventar forestier naţional şi de datele colectate de fiecare echipă de cercetători din instituţiile partenere care pot fi scenariile de bază ale evoluţiei cererii sociale cu privire la păduri pe termen mediu şi lung. Se vor furniza astfel un input pentru celelalte grupuri de lucru (WG 4, WG 5 sau WG 6).
În al doilea rând, USV contribuie efectiv prin realizarea unor analize de teren în cadrul studiilor de caz regionale în conformitate cu protocolul de culegere şi raportare a datelor convenit cu partenerii externi. În cele două ocoale silvice localizate în cuprinsul Direcţiei Silvice Suceava se culeg date din amenajamentele silvice, se fac măsurători de teren amplasându-se pieţe de probă şi se organizează discuţii cu gestionarii de pădure pentru identificarea particularităţilor de gestionare, dar mai ales a vulnerabilităţilor fizice şi antropice ale pădurilor în studiu. De asemeni, echipa care contribuie la grupul de lucru WG 3 va aplica modelul LANDCLIM, urmărind să evidenţieze două situaţii particulare pentru studiul de caz România, şi anume efectul schimbării formei de proprietate asupra gestionării pădurilor, şi efectul unei potenţiale dezvoltări necontrolate a unor insecte xilofage în condiţiile schimbărilor climatice.
În al treilea rând, USV are drept sarcină să menţină legătura cu factorii interesaţi locali şi să asigure diseminarea datelor despre proiectul MOTIVE şi despre rezultatele sale (WG 7).
Programul de valorificare a rezultatelor colaborării prevede pe cât posibil elaborarea unor documente care să fie cu accesare liberă şi gratuită. S-a creat şi situl Internet al proiectului http://motive-project.net/ şi se insistă pe un plan de difuzare sistematică, pe toată durata proiectului, a informaţiile către factorii interesaţi (Grupul de lucru WG7).
Proiectul prevede şi publicaţii cu caracter ştiinţific specific unei astfel de colaborări. De asemenea, unul din rezultatele prevăzute este elaborarea unui Ghid de gestionare a pădurilor în contextul schimbărilor climatice.
|
