O abordare teoretică a antreprenoriatului instituțional în sectorul forestier

Principalul scop al proiectului INFORMA este să ofere o mai bună înțelegere asupra efectelor schimbărilor instituționale bazate pe spirit antreprenorial în cadrul sectorului de producție forestieră și prin urmare să realizeze o analiză solidă care să contribuie la sprijinirea proprietarilor de pădure, managerilor de resurse forestiere și factorilor de decizie în optimizarea managementului forestier responsabil și în implementarea principiilor unei bune guvernări.

Abordarea teoretică adoptată în această cercetare consideră că instituțiile sociale, definite ca ”reguli ale jocului” (Nord, 1990:3) creează un cadru pentru gestionarea durabilă a pădurilor. ”Instituțiile” sunt reguli în vigoare care stabilesc ce pot oamenii să facă, ce ar trebui sau nu să facă într-o situație anume (Ostrom et al.2002). Instituțiile pot să fie formale (scrise, de exemplu cadrul legislativ) sau informale (nescrise, cutume, tradiții, practici etc). Din punct de vedere sociologic, un cadru instituțional implică soluții sociale la problemele drepturilor de proprietate, a structurilor de administrare sau a regulilor de piață (Fligstein, 1996).
Cercetarea ia în considerare că eficacitatea și eficiența sistemului de producție forestieră depinde de felul în care sunt create, menținute și aplicate regulile de funcționare a sectorului forestier.

Legătura metodologică dintre socio-economie și teledetecție

Perioada de tranziție spre economia de piață cu care s-a confruntat România în ultimii 20 de ani oferă un important ”experiment natural” pentru studierea unui proces dinamic, caracterizat de schimbări în cadrul instituțional al sistemului drepturilor de proprietate. Restituirea pădurilor a fost și rămâne o problemă delicată pentru politicienii români, statul încercând într-o manieră continuă să mențină o pondere ridicată a proprietăților publice cu resurse forestiere. Instituțiile formale și informale utilizate pentru implementarea gestionării durabile a pădurilor în România se bucură de diferite grade de acceptare și conformare din partea proprietarilor și administratorilor de păduri. Ca urmare gestionarea pădurilor în procesul de tranziție post-comunistă din Romania se caracterizează prin existența la scară largă a unor perturbări naturale și antropice cu efecte vizibile în diverse tipuri de ecosisteme forestiere si cu manifestări caracteristice acestora (Griffits et al, 2012; Knorn et al., 2012).

Pentru analiza perturbărilor de acest tip se recomandă aplicarea unei metodologii integrate bazată pe utilizarea de date socio-economice, a măsurătorilor forestiere și a sistemelor informaționale geografice (GIS) (Green et al. 2005). În acest context, cartografierea pădurilor perturbate prin analiza imaginilor sateliare, a fost aplicată în zone importante din Centrul și Estul Europei (România, Ucraina, Polonia) și ar putea reprezenta un punct de pornire esențial pentru analiza pe scară largă a efectelor practicilor de management forestier. (Kuemmerlee et al, 2009; Olofsson et al., 2011; Griffiths et al, 2012; Knorn et al., 2012).

Drept urmare, integrarea datelor socio-economice cu cele geo-spațiale poate sa aducă contribuții importante legate de efectele schimbărilor instituționale în condițiile unei democrații emergente, caracterizată de instabilitate politică, nivel scăzut al eficienței structurilor instituționalizate și nivel ridicat de birocrație.

Obiectivele proiectului

Obiectivele principale ale acestei propuneri sunt organizate în două direcții, care analizează: (1) identificarea efectelor pe scară largă din perspectiva distribuției rentei forestiere rezultată din gestionarea resurselor forestiere și (2) înțelegerea antreprenoriatului instituțional prin identificarea motivelor, a factorilor și a direcțiilor de evoluție în managementul forestier și pe piața lemnului.

Obiectivele operaționale stabilite prin proiectul de cercetare sunt :

Metodologie

Plecând de la abordarea teoretică fundamentată anterior privind practicile de antreprenoriat instituțional folosite în captare rentei forestiere în cazul proprietarilor români de terenuri forestiere (Nichiforel and Schanz, 2011), cercetarea se bazează pe o abordare interdisciplinară care unește conceptele și abordările metodologice din socio-economie, geomatică și managementul ecosistemului forestier .